duminică, 4 mai 2014

Schema funcțională a calculatorului



Un calculator, numit și sistem de calcul, computer sau ordinator, este o mașină de prelucrat date și informații conform unei liste de instrucțiuni numită program. În zilele noastre calculatoarele se construiesc în mare majoritate din componente electronice și de aceea cuvântul „calculator” înseamnă de obicei un calculator electronic. Calculatoarele care sunt programabile liber și pot, cel puțin în principiu, prelucra orice fel de date sau informații se numesc universale (engleză general purpose, pentru scopuri generale). Calculatoarele actuale nu sunt doar mașini de prelucrat informații, ci și dispozitive care facilitează comunicația între doi sau mai mulți utilizatori, de exemplu sub formă de numere, text, imagini, sunet sau video sau chiar toate deodată (multimedia).
    Calculatorul numeric contine urmatorele unitati functionale:
-o unitate de memorie pentru a inmagazina datele initiale,intermediare si finale ale problemei,precum si intructiunile care indica secventa calculelor;
-un dispozitiv aritmetic si logic necesar efectuarii operatiilor aritmetice si logice elementare;
-unul sau mai multe dispozitive de intrare,respectiv,iesire,necesare comunicarii din exterior cu calculatorul;
-un dispozitiv central de comanda si control care genereaza o succesiune de semnale de comanda necesare executarii secventiale a instructiunilor.



Procesorul încorporează funcțiile unității centrale de prelucrare a informației (U.C.P. sau în engleză: CPU) a unui calculator sau a unui sistem electronic structurat funcțional (care coordonează sistemul) și care, fizic, se prezintă sub forma unui circuit electronic integrat IC cunoscut și sub numele de cip electronic. Reprezintă forma structurală cea mai complexă pe care o pot avea circuitele integrate. El controlează activitățile întregului sistem în care este integrat și poate prelucra datele furnizate de utilizator. Este elementul principal al unui sistem de calcul; cipul semiconductor, care este plasat pe placa de bază numită motherboard (en), este de obicei foarte complex, putând ajunge să conțină de milioane de foarte mici tranzistoare (microtranzistoare).
Procesorul asigură procesarea instrucțiunilor și datelor, atât a celora din sistemul de operare al sistemului, cât și a celora din aplicația utilizatorului, și anume le interpretează, prelucrează și controlează, execută sau supervizează transferurile de informații și controlează activitatea generală a celorlalte componente care alcătuiesc un sistem de calcul.
Memoria internă este cea mai  importantă componentă fizică a unui calculator prin intermediul căreia se pot  aprecia performanţele unui calculator. Memoria internă este unitatea funcţională a unui calculator destinată păstrării permanente sau temporare a programelor şi a datelor necesare utilizatorului sistemului de operare.
Memoria internă a unui calculator este caracterizată de doi parametri:

§  Dimensiunea, cu cât memoria este mai mare, cu atât performanţele calculatorului sunt mai bune. Dimensiunea se exprimă în Mbytes (minim 16 Mbytes)

§  Timpul maxim de răspuns – reprezintă timpul necesar procesorului pentru a citi sau scrie date. Valoarea acestui parametru este de 70 ns. Calculatorul este ca atât mai rapid cu cât această valoare este mai mică.

În funcţie de modul în care se face accesul la memorie, în configuraţia unui sistem de calcul există două tipuri de memorie:

-          Memorie RAM, (random access memory)


-          Memorie ROM.(read only memory).
Memoria externa a unui calculator este tot atat de importanta si necesara ca si memoria interna, avand rolul de a pastra informatiile (programe si date), pe o durata nedeterminata. Pentru orice calculator, memoria externa  constituie o completare si o extindere a memoriei interne, prezentând doua particularitati deosebite fata de memoria interna si anume:
  •       este practic nelimitata ca volum
  •       nu este volatila, informatiile ramân stocate pe o durata nedeterminata.
Datorita acestor avantaje, memoria externa este absolut necesara pentru stocarea si pastrarea unor volume foarte mari de informatii, în vederea utilizarii lor ulterioare.
La calculatoarele personale memoria externa este constituita din doua tipuri de discuri:
  •       discul flexibil si discul fix
  •       discul optic (CD-ROM – Compact Disk Read Only Memory, CD-WORM – Write Once Read Many, DVD ).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu